Ce pești se prind în Lacul Costești-Stânca

Dacă stai la Duruitoarea Veche, nu ai de mers nicăieri ca să ajungi la lac. Sunt o sută de metri de la poarta pensiunii până la mal. Mulți oaspeți nu știu că apa aceea, care de departe pare o baltă mare și liniștită, este cel mai întins lac de acumulare din Republica Moldova.

Am adunat aici ce trebuie să știi înainte să vii cu undița: ce se prinde, când ai voie, ce acte îți trebuie și unde e cel mai bine să stai.

Cât de mare e lacul

Lacul de acumulare Costești-Stânca s-a format în 1976, pe cursul mijlociu al Prutului, odată cu ridicarea Nodului Hidrotehnic Stânca-Costești. Are aproape 5.900 de hectare, dintre care între 2.100 și 2.600 pe teritoriul Republicii Moldova, 70 de kilometri lungime și o adâncime medie de 10 metri.

Pe noi ne interesează brațul dinspre răsărit. Pe malul stâng, lacul intră adânc pe văile râurilor mici, iar cea mai mare dintre aceste intrări este chiar pe Ciuhur: un golf de 7 kilometri și circa 250 de hectare, care ajunge până sub dealurile Duruitoarei. Apa e mai liniștită acolo decât în larg, mai puțin adâncă și mult mai bogată în vegetație, adică exact ce caută crapul primăvara.

26 de specii, dar numai 9 contează

După datele Inspectoratului de Stat, în lac sunt 26 de specii și subspecii de pești, grupate în șase familii. Familia ciprinidelor este cea mai numeroasă, cu 17 specii.

Din toate acestea, numai nouă au valoare economică reală. Pe ele merită să întinzi lansetele:

• Crapul (Cyprinus carpio). Cel mai căutat pește din lac. Ajunge până la un metru lungime și 27 de kilograme.
• Plătica (Abramis brama). Cea mai des prinsă din tot lacul. Are corpul turtit lateral și carnea foarte gustoasă.
• Șalăul (Sander lucioperca). Pește răpitor cu carne albă, foarte căutat. Stă în apa mai adâncă.
• Somnul (Silurus glanis). Se găsește din belșug în Prut și în lacurile din luncă. Cel mai mare pește pe care îl poți prinde aici.
• Avatul (Aspius aspius). Răpitor rapid, cu carne bună, dar cu multe oase.
• Morunașul (Vimba vimba). Corp alungit, carne grasă, foarte căutată de localnici.
• Sângerul și novacul. Aduse în Moldova în 1961 pentru aclimatizare. Novacul are carnea mai gustoasă dintre cei doi.
• Cosașul (Ctenopharyngodon idella). Venit din bazinul Amurului, ține vegetația sub control.

Restul, adică babușca, roșioara, cleanul, batca, carasul argintiu și bibanul, se prind ușor și sunt numai bune pentru un copil care ține prima dată undița în mână. Alte opt specii mărunte, de la obleț la zvârlugă, nu ajung niciodată în plasă.

Ce se prinde cel mai des

Structura capturilor s-a schimbat mult în ultimele decenii. În 1998 dominau plătica și babușca. Cifrele mai recente arată altfel:

Mai e și o parte mai puțin veselă. Pescuitul industrial de aici a crescut de la 10,9 tone în 1980 la 45,7 tone în 1990, apoi a scăzut la 7,1 tone în 2011. Serviciul Piscicol pune scăderea pe seama opririi populărilor, a variațiilor zilnice de nivel al apei, care strică boiștile în plină depunere a icrelor, și a poluării. De aici și importanța campaniilor de repopulare din ultimii ani.

Cum se pescuiește aici

Lacul are trei particularități care schimbă tot ce faci pe mal. Apa e adâncă, cu o medie de zece metri. Curentul e slab, ca la orice lac de baraj. Iar pe fundul apei sunt praguri și structuri scufundate, rămase de dinainte de inundare, în care stă peștele mare. Cine vine cu montura de baltă pleacă acasă cu nimic.

La pește pașnic: crap, plătică, caras, cosaș

Pentru distanțe medii și pentru precizie, cel mai bine merge feederul, fie metoda clasică, fie method feeder. Dacă mergi după exemplare mari, îți trebuie lansetă grea, așezată pe pragurile adânci.

La cârlig: porumb, simplu sau preparat, pelete de diametre diferite, boilies cu arome de scoică, de rac sau de fructe, și momeală vie, adică viermuși și râme de pământ.

Partea pe care o greșesc cei mai mulți este nada. La șase până la doisprezece metri adâncime, o nadă obișnuită se sparge în cădere și ajunge risipită pe fund. Ca să ajungă întreagă, îți trebuie adeziv de nadă sau colant praf pe bază de bentonită, mai ales pe porțiunile unde se simte curentul Prutului. Turta de porumb dă nadei o mecanică bună, iar aditivii lichizi dulci sau cu aromă de pește și crustacee o fac să lucreze.

La răpitori: șalău, știucă, somn, avat

Aici se lucrează la spinning, de pe mal. Regulamentul cere pescuit de pe mal, deci lasă barca pentru plimbare.

• Șalăul se caută cu gume, shad-uri și creaturi, jiguite agresiv pe pragurile stâncoase. Culori naturale, verde și sidef, pe vreme bună. Culori stridente pe vreme închisă.
• Știuca stă în zonele cu vegetație inundată. Merg lingurile oscilante mari și spinnerbait-urile.
• Somnul se prinde cel mai bine noaptea, la staționar, cu plumb greu pe fundul apei. Momeala: buchet de râme negre mari, lipitori, broscuțe sau peștișor viu, caras ori babușcă.
• Avatul se vânează la vedere, unde bate peștele mic la suprafață.

Când ai voie să pescuiești

Asta uită cel mai des oaspeții, așa că o repetăm: primăvara există prohibiție, iar aici perioada e alta decât în restul țării.

• Râul Prut și lacul Costești-Stânca: pescuitul este interzis de la 9 aprilie până la 7 iunie, adică 60 de zile.
• Râul Ciuhur și celelalte râuri din bazinul Prutului: interdicția e mai lungă, de la 1 aprilie până la 30 iunie, adică 91 de zile.

Datele se stabilesc în fiecare an, deci verifică anunțul Agenției de Mediu înainte de drum. Dacă vii atunci, tot ai ce face: e perioada în care sunt cele mai frumoase toltrele și defileul.

Ce să îți pui în mașină

Echipamentul îl aduci de acasă, pentru că la pensiune nu închiriem lansete. În rest, lista e scurtă:

• Două lansete, atât e permis oricum. Un feeder pentru plătică și caras, plus una mai puternică dacă mergi după crap sau somn.
• Cizme de cauciuc. Malul dinspre golful Ciuhur e moale și plin de vegetație.
• Umbrelă sau cort de mal. Pe lac bate vântul și nu ai unde te adăposti.
• Permisul la tine, pe hârtie sau în telefon.
• Un sac pentru gunoi. Malul rămâne frumos doar dacă fiecare își duce resturile înapoi.

Supa de pește, făcută pe mal

Pe malul lacului se face o supă de pește pe care nu o găsești în nicio carte de bucate: pe foc de lemne, după o rețetă veche, cu crupe, urzici și alte ierburi culese de pe loc. Localnicii îi spun uha. Nu e mâncare de restaurant, ci ce gătesc pescarii de aici de când există lacul, cât așteaptă să se liniștească apa.

La Hanul Cu Noroc avem ceaun și grătar. Dacă vii cu captura ta, o gătim împreună. Spune-ne din timp și pregătim focul. Aici e rețeta întreagă.

De la pensiune la mal

Lacul este la 100 de metri de pensiune, deci ajungi pe jos în câteva minute. Dacă vrei să ieși pe apă, avem caiace, care costă 200 de lei, și hidrobiciclete. Pentru zilele în care apa e agitată sau ești în perioada de prohibiție, la 20 de minute pe jos este Defileul Duruitoarea, iar la 15 minute muzeul satului, iar la 3 kilometri pe jos ajungi la Stânca Dragostei.

Întrebări frecvente

Ce pești se prind în Lacul Costești-Stânca?

În lac sunt 26 de specii și subspecii de pești, grupate în șase familii. Nouă au valoare economică și sunt cele pentru care merită să vii cu undița: crapul, plătica, șalăul, somnul, avatul, morunașul, sângerul, novacul și cosașul. În capturi domină plătica, cu 44,6%, urmată de caras cu 15,4% și de șalău cu 11,5%.

Când este prohibiție la pescuit pe Lacul Costești-Stânca?

Pe râul Prut și pe lacul de acumulare Costești-Stânca pescuitul este interzis de la 9 aprilie până la 7 iunie, adică 60 de zile. Pe râul Ciuhur și pe celelalte râuri din bazinul Prutului interdicția e mai lungă, de la 1 aprilie până la 30 iunie. Datele se stabilesc în fiecare an, deci verifică anunțul Agenției de Mediu înainte de drum.

Am nevoie de permis ca să pescuiesc?

Da. Permisul îl eliberează Agenția de Mediu. Este personal, nu se transmite altcuiva și e valabil în anul în care l-ai cumpărat. Se ia pe un an, pe o zi, sau la tarif de pensionar. Se pescuiește doar ziua, de la răsăritul până la apusul soarelui.

Cât pește pot păstra pe zi?

Maximum 5 kg pe zi, sau un singur exemplar, dacă acela trece de 5 kg. Regulamentul permite cel mult două undițe sau două lansete, cu câte două cârlige fiecare, iar pescuitul sportiv se face de pe mal.

Unde mă pot caza aproape de Lacul Costești-Stânca?

Pensiunea Hanul Cu Noroc se află în satul Duruitoarea Veche, raionul Rîșcani, la 100 de metri de malul lacului. Are 9 camere și 36 de locuri, grătar și ceaun în curte, și primește oaspeți din mai până în octombrie. Rezervări la +373 798 48 077.